Giddens, cap 1

ANTHONY GIDDENS, SOCIOLOGIE
CAP 1: CE ESTE SOCIOLOGIA

Sociologia este definita ca fiind studiul viatii sociale umane, grupurilor si societatilor. Ea a luat nastere tocmai din dorinta omului de intelege schimbarile produse in societate de-a lungul timpului, efectele anumitor actiuni, influenta anumitor lucruri asupra societatii.
Un prim exemplu este studiul facut asupra casatoriei din dragoste. Se vorbeste despre o dragoste romantica interzisa in trecut dar care in prezent este in marea majoriteta a cazurilor temelia unei casatorii. Sociologii studiaza aici efectele sociale si istorice care influenteaza viata umana.
Ca sociolog, este nevoie de o asa zisa „imaginatie sociologica” adica de o vedere mai ampla asupra unor lucruri, fapte, gesturi. Pentru un sociolog, simplul gest al bautului unei cafele capata conotatii multiple: este folosita ca drog de anumite persoane iar de altele ca mijloc de abordare, de conversatie; un ritual pt majoritatea oamenilor; cafeaua implica si relatii economice, comerciale este o imoprtanta sursa economica mondiala; cafeaua reprezinta un proces de dezvoltare sociala si economica anterioara.
Imaginatia sociologica arata ca multe evenimente ce par personale pot fi probleme ample, ce afecteaza o intreaga societate, conexiunile dintre actiunile societatii asupra noastra si propriile noastre actiuni. Nu intotdeauna efectele actiunilor noastre sunt cele imaginate sau dorite, aici diferenta dintre consecintele intentionale si cele neintentionale, iar cel mai relevant exemplu in aceasta privinta este educatia stricta primita de unii copii care in loc sa ii indrume spre acel drum dictat de parinti, ii impinge de mult ori in directia opusa.
Echilibrul produs de reproducerea sociala (mentinerea in timp a societatilor) si transformarea sociala (schimbarile pe care le sufera) este o sarcina de studiu a sociologiei.

Inceputurile sociologiei.
AUGUSTE COMTE ( 1798 – 1857 )
- inventatorul cuvantului „sociologie”, propunea cunoasterea societatii printr-o evidenta stiintifica.
EMILE DURKHEIM ( 1858 – 1917 )
- propunea o idee nu foarte departe de cea a predecesorului sau, si anume aceea de studiu al vietii sociale la fel de riguros ca si al obiectelor sau fenomenelor naturale;
- dezvoltarea sociala moderna rastoarna reperele si standardele morale traditionale asigurate de religie;
- cel mai cunoscut studiu al sau este acela despre suicid, si anume, el demonstreaza ca suicidul nu este un cat pur personal, ci mai degraba o influenta a factorilor sociali asupra omului.
KARL MARX ( 1818 – 1883 )
- ideile sale contrasteaza cu cele ale lui Comte sau Durkheim;
- „Conceptia materialista asupra istoriei” – sustine ca schimbarea sociala este determinata de influentele economice. Pentru el dezvoltarea capitalismului constituia cea mai importanta schimbare, este cheia spre disparitia inegalitatilor intre indivizi.
MAX WEBER ( 1864 – 1920 )
- factorii economici, ideile si valorile sunt toti factori ai schimbarii sociale;
- aduce o imoprtanta contributie la dezvoltarea sociologiei religiilor;
- sustinator al birocratiei, o propune ca mod de organizare eficienta;

Ganditori contemporani
MICHEL FOUCAULT (1926 – 1984) SI JURGEN HABERMAS (n. 1929)
Foucault de asemenenea sustine birocratia: dezvoltarea inchisorilor, spitalelor, scolilor etc. Studiile despre sexualitate arata ca aceasta a fost creata in procesul dezvoltarii sociale, el leaga sexualitatea se puterea sociala.
In opinia lui Habermas capitalismul pare a distruge ordinea morala.

Desi considerata de unii fondatori stiinta, sociologia nu este o stiinta pentru simplul fapt ca obiectul de studiu fiind omul, fiinta constienta, studiul este relativ, depinde de o multime de variabile.
Sociologia ne vine in folos din multe privinte. De exemplu intelegand corect problemele celor din jur, putem sa ne intelegem mai usor pe noi insine, de a ne spori sensibilitatea, de a investiga consecintele actiunilor atat pe plan personal cat si politic, economic, cultural etc. Unul dintre cele mai importante lucruri este poate constiinta de sine care influenteaza major atat propriul viitor cat si al grupurilor din care facem parte.